Oare daca imi vomit destul de violent inima afara
iubirea imi va fi mai facila?
...
Sper ca acidul clorhidic din sucul gastric
sa mi-o parjoleasca
...
Oricum nu e destul de pura
pentru a merita culoarea aurie pretioasa
...a bilei hepatice regurgitate
Azi dimineata m-am trezit in noapte
Tinand ochii inca inchisi mi-am dat seama ca am orbit
m-am prabusit
stii tu unde..in locul in care nimic nu exista
In asteptarea eterna in locul unde nimic nu se cuvanta,
Am vrut sa rup regula si am urlat
Dupa cine?
am urlat dupa mine, pentru ca m-am pierdut pe sine
Scuzati-ma doamna m-ati vazut cumva pe mine?
M-am uitat la colt
si nu m-am mai vazut
« nu ai voie sa vorbesti »
« nu ai voie sa soptesti »
De unde am auzit asta ?
Fluturi in nimic
hartie zburatoare “nu ai voie sa vorbesti” “nu ai voie sa sopteti”
a sarit pe mine....
dar ce sa-mi faca hartia ?
Am rupt-o fara mila trecand mai departe
Scuzati-ma domnule m-ati vazut cumva pe mine ?
Cum arati ?
mi-a clipit
(in tara care nu exista nu ai voie sa vorbesti )
Cum arat ?
nu stiu cum arat !
Totul s-a innegrit!?
s-a innegrit nimicul mai tare.
Cum arat eu?
nu stiu domnule cum arat eu
defapt....
stiu doar ca m-am pierdut pe mine
Plec mai departe in acelasi loc
(in tara care nu exista nu exista locul in care sa plec mai departe)
Scuzati-ma doamna m-ati vazut cumva pe mine ?
DA !
Dar esti mine....
doamna ? cum sa fiu dumneavoastra ??
Daca nu stii cine esti si cum arati
arata ca nu esti eu...
m-am pierdut in altcineva, eu si eu intram amandua in alt eu
Ma tin cu mainile care existau doar in imaginatia mea de pamant
in timp ce eu ma trage inspre ea...
si observ cu cata rautate
ma uitam eu la mine
fara sa ma ajut
Mi-am inchis ochii orbi si m-am scurs de pe un perete inexistent
acum sunt pe podea pe lumea
inexistenta
care e infinita ca adancime in timp
in timp ce eu
eu
o mie
sau poate mai multe sau mai putine de
eu
calcam
pe mine
Scuzati-ma doamna m-ati vazut cumva pe mine ?
M-am intors in molecula
si m-am pierdut pe mine
Mi-am ascuns capul in nisip pentru a-l feri de pericolele exteriorului
L-am brodat frumos, cu margele si ata fermecata.
Am tesat vise, amintiri si rubine in cusatura ce-l inconjoara
Am suflat polen si am plantat bulbi de lalele
M-am retras usor, delicat, pentru a nu strica tesatura sa fina, protectoare
Dar urmele de cerneala, mucegai si sange tot au ramas in nisip...
